vineri, 28 decembrie 2012

a safe place

Mansarda mea e acum cu dungi negre. Iti place?
Bine, nu sunt chiar negre, dar nici gri nu sunt.. Ceva intre.
Pe noptiera e laptopul.
In partea cealalta a camerei, pe masuta, e o cafea si un energizant.
Nu avem voie pui sa fumam in casa.
Iesim pe balcon? Da mi-e frigut..
Te tin in brate, din spate.
Si e soare afara. Si tu stai la capatul patului. Si ai nsite ochi atat de verzi..
Si te pup.
Pe urechiuse, pe obraji, iti fur nasucul.
Ma distrez de minune.
Te strang iar in brate cu toata forta mea.
"Atat poti"?
"Da..imi pare rau."
Una dintre cele mai frumoase zile.
Linistite..
Asta e cel mai important..
Azi nu iesim nicaieri.
Azi stam in pat.. Lenevim.
Mi-am dorit tot timpul sa imi pun draperii de alea groase si negre..
Ar fi asa, o atmosfera foarte.. de-a casei sa-i zicem..
Ar fi un loc safe..
Si i-as aplica niste beculete rosii..

Crezi ca asta i-ar oferi un aer romantic?

Imi pare rau daca nu te intereseaza.. Doar ca tu, pentru mine esti pana si ajutor de designer.

Sa nu raspunzi la telefon, te rog..
Azi e ziua noastra.. Vrei sa mananci ceva?
Ceva dulce sau iti e foame?
Nu, nu te mai miorlai, nu mananci in pat.
Nu ti se pare ca e putin frigut in casa?
Hai sa mai dormim un pic..
Ma doare stomacelul..


Te rog frumos sa ma tii in brate, bine?
Iti aduci aminte cand plecai departe de langa mine, cand dormeam?
Ma suparai..

Gata pui, somnic..

Daca nu poti sa adormi, sa ma trezesti..
Ce frumos e sa lenevesti toata ziua..





Te iubesc. Mult.







Hai acasa.






joi, 15 noiembrie 2012

wild

http://www.youtube.com/watch?v=B44qp47hizY

ma urasti atat de mult in momentul asta.. o simt. daca ma gandesc la tine pana si pentru o fractiune de secunda in interiorul corpului incepe sa se produca un fel de explozie. 
da, explozie se numeste.. si e creeata de tine. sau de prezenta ta in capul meu, si in sufletul meu si in mine.
ziceai ca eu trec pe acolo ca o fantoma, si se face mai rece totul..
la mine nu cred ca are cum sa fie mai rece.. a atins deja punctul maxim; daca o sa-l treaca si pe asta, s-ar putea sa nu mai exist.
imi ziceai ca o sa ma pierzi si daca pleci si daca nu pleci.
cum adica?
tu pe mine nu ai sa ma pierzi niciodata, decat daca o sa iti doresti foarte mult asta.
si poate ca nici atunci.
tot tu ai zis ca orice s-ar intampla cu noi, o sa ne iubim la fel de mult.sau asta era doar o replica ce ti-a venit pe moment pentru ca erai fericit?
cum poti sa te intrebi daca mai poti avea incredere in mine? cand tot tu mi-ai multumit ca de fiecare data ti-am spus ceva chiar si atunci cand te durea groaznic de tare. ti-am schimbat un pic adevarul. atata tot.

Cum poti sa imi spui ca l-am sunat pe el ca sa ii aud vocea sau sa vorbesc cu el? 
el, in pula mea.. un nimic, un ratat, un om prost si de cacat. el. cum poti sa crezi ca vreodata o sa insemne el ceva pentru mine? cand tot tu ai spus ca stii ce imi place si stii ce asteptari am.
cum poti sa nu ai incredere in tot ce avem noi mai frumos si mai pur? cum sa pleci si sa ma lasi asa?
te salut de pe o banca din parc, cu laptopul in mana si un pachet de tigari fumat in ultima ora. 

ai sa te intorci schimbat.. cred ca si pe asta o simt..
si esti atat de departe, si nu pot sa te iau in brate si sa iti explic ca nimic nu s-a schimbat intre noi, si mai ales sentimentele mele fata de tine.
si nici nu pot sa iti iau capul in palmele mele si sa te uiti in ochii mei, sa vezi ce si cum e.
tu te intorci schimbat..
tu sigur te intorci schimbat. si ai sa iti blochezi toata dragostea. si atunci eu nu o sa fiu in stare sa lupt ca tu sa iti deblochezi anumite chestii. pt ca intra distanta in ecuatie si nu am sa pot sa vorbesc normal cu un om care nici macar nu o sa se uite cu aceeasi ochi la mine, si probabil nici n-o sa aiba ce sa vorbeasca cu mine.
ai sa te intorci schimbat..
si o sa ma sperii tare. si o sa imi fie frica de tine. si o sa se strice relatia asta. amorul nostru nemuritor o sa se duca dracului. pt ca o sa te intorci schimbat..
ma simt ciudat.. habar n-am ce e cu mine.

eu am sa fiu aici..
tot timpul am sa fiu aici. tot timpul am sa te astept acasa. 
"sa te salut asa cum te-am salutat ultima oara la alecsandri". ma innebuneste.. ma omoara. ma distruge. si mi-e frig. foarte frig.
am sa te astept acasa, sa vii si sa ma iei in brate in fata la alecsandri si sa iti urez bun venit..
eu te astept acasa..
promit..










marți, 13 noiembrie 2012

aceeasi problema acasa..
de 4 ani incoace.. acelasi cacat..
nu pot sa-i fac fata.
tu nu esti aici. nici la asta nu-i mai pot face fata.

nu sunt in stare de nimic.
M-am saturat sa nu fiu in stare de nimic.
m-am saturat sa am impresia falsa ca pot sa fac ceva, cand de fapt tot ceea ce rezulta din eforturile mele e egal cu 0.
pt ce cacat sa zic ca sunt puternica? cand de fapt nu sunt?
pentru ce cacat sa am idealuri, cand de fapt nu fac decat sa ma complac intr-o situatie prea comoda si prea veche, cu care m-am obisnuit de 2 ani incoace?
pentru ce toti sa aiba impresia ca sunt in stare de multe si mult deasupra multora cand de fapt sunt cu mult sub ei.
ce fac etichetele din oameni. si ce face aroganta.
la ce pula mea s-o joc ca e ok cand de fapt nu e nici pe departe asa?
se zice ca nu ai voie sa arati punctele slabe altora pt ca aia o sa-ti faca rau.
da? da daca ajungi sa le arati tot, se vor plictisi la un momendat si din a-ti face rau. si atunci poti fi foarte fericit.
vede toata lumea ce om de cacat esti si face misto o vreme dupa care asta e. las-o in pace pe aia ca si asa e vai de capu ei, nu stie ce e cu ea.
nu sunt motivata de nimic.
absolut nimic.
totul e un cacat.
imi pare rau ca nu fac o chestie dupa ce o fac gresit si inainte de asta sunt mult prea comoda ca s-o fac.

atunci merit ceva?
nu, bineinteles ca nu.
nici macar ce am nu merit.
pt ca nu sunt ale mele. sunt a ceea ce as vrea eu sa fiu, si o joc atat de bine incat pana si eu cred ca sunt chestia aia falsa si puternica pe care am creat-o.

daca as fi aia, poate ca nu as fi atat de trista.
trista nu in sensul in care sunt suparata. trista ca om. trista pt ca nu sunt in stare de mai mult, ma prostesc din minut in minut.
din ce in ce mai tare.
la ce cacat sa se mandreasca ai mei cu odrasla lor, cand odrasla lor nu e buna de nimic?
nici macar nu e in stare sa se mentina pe o anumita linie.
da nu, fata lor e buna. e desteapta, se descurca singura.
se descurca singura pe dracu.
fata aia a lor nici macar nu exista.
fata asta exista, si nu e nici pe departe ceva cu care sa te mandresti.
da ei saracii nu stiu asta.
mi se face rau. simt cum ma inteapa tot corpul si cum nu ma mai tin picioarele.
sper sa mi se intample ceva, macar asa poate pot lua o pauza de la tot.

nu mai fac fata.
falsitatea aia de katie nu mai face fata, ca ecaterina nu mai face fata de mult.
mi-a ajuns. tot. pana peste cap.
imi bag pula. grav.

si ma simt prost ca m-am descarcat aici. da de fapt e jurnanul meu online, nu?
asa e. imi bag pula. iar

si de 1000 de ori daca se poate.









luni, 5 noiembrie 2012

wsh

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=AecYI3cwDH8

Inima mea e bucatele.
Rupta, amestecata, asezata gresit..
Melodia asta ma innebuneste, iar am gasit-o, iar am ascultat-o..
Vreau acasa iubi.. Vreau acasa la noi..
Vreau sa ma tii in brate,sa stam impreuna la cafea, sa mancam cereale de dimineata si sa bem ceiut, si sa ascultam muzica draguta..
Sa iei pisica de acolo si sa mi-o aduci sa ma joc cu ea, s-o pierd si eu pe afara si sa o caut o jumatate de zi;
Sa pierdem vremea degeaba, sa dormim mult pentru ca sunt obosita si la fel esti si tu..
Si nu vreau sa te vad tras la fata si tristut.
Vreau sa ma faci sa rad, sa mergem sa ne dam in masinuuuute si sa mai mergem o data la circ.
Si promit ca o sa ma uit cu tine la un film de groaza, asta daca imi promiti la randul tau ca nu ma sperii.
Vreau sa mergem la munte si vreau sa facem clatite.
Si sa ne uitam la televizor, si sa te joci in parul meu, si sa-mi faci gadi-gadi, si sa ascultam itsi bitsi siii sa ne plimbam seara prin oras.
Sa-mi spui ca sunt viata ta si ca ma iubesti mult de tot si ca o sa fii langa mine tot timpul..
Vreau la noi acasa iub..
Hai sa mergem acolo..
Nu pot sa scriu nimic mai mult pentru ca deja nu mai vad tastatura din cauza lacrimilor.
Te iubesc mult de tot..
Sunt acolo langa tine..

pentru tine mam'.

Te rog mult de tot sa nu mai ai impresia ca te urasc..
N-am facut niciodata asta. N-o voi face niciodata. Nici pe tine nici pe el. Va iubesc mai mult decat oricine.
Poate ca nu va arat asta deloc.. Dar sa stiti ca in interiorul meu o fac.
Sa stii ca sunt foarte constienta de tot ce faci pentru mine. Si eforturi si nervi depusi si absolut tot ce tine de a ma intelege si a ma face pe mine fericita.
Imi pare rau ca de cele mai multe ori te lovesc prin cuvinte si te doare.
O mama n-ar trebui sa merite tratamentul asta.
Mai ales una ca tine.
Tu meriti iubita si respectata si tinuta in puf de fiecare data cand se iveste ocazia..
Imi pare rau ca nu fac asta..
De foarte foarte multe ori m-am gandit la cat de rau imi pare ca te-am tratat asa.
Sa stii ca nu o fac din inima. O fac/zic la nervi..
Te rog sa intelegi ca nu am nimic cu tine, te rog sa intelegi ca te respect extraordinar de mult..
Imi pare rau ca nu iti arat asta mai des.
Esti acolo, esti mama, prietena, sora, profesor, exemplu in viata si tot ce vrei tu.
Esti acolo.
Eu sunt aici, de multe ori am vrut sa ma urc in masina si sa vin acasa. Sa stam un pic la vorba..
Sa-ti mai zic de mine..
Stii ca nu imi place sa povestesc, dar crede-ma ca depun efort sa iti povestesc lucruri, sa ajungi sa ma cunosti si tu si sa nu mai ai impresia ca sunt de gheata..
Ti-am mai zis eu cum sta treaba cu slabiciunea aratata oamenilor.. Si din cauza asta am tendinta sa fiu rea..
Nu am nici o intentie sa te ranesc..
Nici cea mai mica..
Te iubesc extraordinar de mult, ar trebui sa simti asta in inimioara ta..
Imi pare rau pentru cate ai indurat. Pentru ca e o diferenta de la a inghiti niste lucruri si a indura niste lucruri de la propriul tau copil..
Nu mai fac asta. Promit. Niciodata.
Nu mai rezist eu sa te vad suparata, si chinuindu-te singura.
Nu esti singura pe lumea asta.
La fel cum nici eu nu sunt singura..
Sunt acolo, langa tine.
Tu esti aici, langa sufletul meu.
Inca ceva, sa stii ca sunt sincera cu tine..
Nu am nimic de ascuns. Nu as avea motiv..
Imi pare rau ca ai impresia ca ascund chestii, nu e adevarat.. Sunt doar tristuta, fac eforturi sa ma redresez, sa fiu foarte buna la scoala ca stiu ca asta va bucura si pe voi..
Fac eforturi sa ma schimb, pentru ca stii ca sunt perfectionista..

Nu stiu ce sa iti mai spun.
Te rog sa iei asta ca pe un fel de "imi pare rau" pentru ca abia acum invat sa il spun..
Te iubesc mult mam.
Sunt aici.. Hai ia-ma in brate..







vineri, 12 octombrie 2012

W.A.I.T.

Nu mai vreau cearta.
Inteleg ca ai grija de mine.
Atat de multa grija. Si-ti multumesc.
Doar ca as prefera sincer sa imi port de grija singura decat sa ne certam de fiecare data cand ti se pare ca am facut ceva gresit.
Nu pot sa cred ca mai sunt 2 saptamani si tu esti suparat pe mine.
Da' e ok. Asta e. Si tu ai zis, vinerea viitoare o sa fie ultima data cand o sa ma duci la massaro. :)
O sa am mai multa grija la alegerile mele, promit. Ti-am mai zis asta.
Pacat ca nu sunt atat de perspicace incat sa vad toate posibilitatile in momentul in care aleg sa fac ceva. Bine ca esti tu cel care face asta.
Si imi pare rau ca datorita faptului ca nu gandesc atat de mult risc sa dau peste anumiti oameni care nu ne fac bine.
Da' cel mai rau imi pare ca tu nu vezi decat posibilitatea in care eu "ti-am ascuns" faptul ca o anumita persoana va merge cu mine acasa.
Ce-o sa facem dupa ce pleci?
N-o sa ai incredere in mine deloc?
Si atunci la ce crezi tu c-o sa se ajunga?
Stii ce-a zis cineva pe timpul festului.. " daca cineva e gelos inseamna ca nu e sigur pe el, si crede ca exista cineva mai bun ca el."
NU EXISTA nimeni mai bun ca tine pentru mine.
Te rog sa intelegi asta. Si te rog sa nu te mai superi asa de tare.
Si daca ma gandesc mai bine, poate ca nici saptamana viitoare nu ar trebui sa ma duci tu la massaro. Ar trebui sa ma obisnuiesc cu ideea ca de acum o sa ma duc singura. Ai spus si tu asta la un moment dat, ca lumea trebuie sa se obisnuiasca fara tine cat timp inca esti acasa.

Incep sa ma doara o gramada de chestii.
Am blocat totul acum, pentru ca nu-mi mai dau seama ce imi face bine si ce nu.

http://www.youtube.com/watch?v=GSogzbyYeV8

luni, 1 octombrie 2012

dragostea e un bonsai.

Nu cred in iubirile in care nu exista dorinta, si patima, si atractie.
Mi se par ori artificiale, ori chinuite si pe duca relatiile in care cei doi nu simt nevoia sa se atinga niciodata sau se ating doar din obligatie pentru ca, din cand in cand ii ajunge din urma fiziologia.
Multa vreme mi-a fost rusine sa cred una ca asta.
Mi se parea ca nu era de demnitatea mea sa consider "amorul" un ingredient insemnat al unei iubiri, cand conteaza, mai mult ca orice, visarea, ritmul comun al mintilor si puterea de a functiona impreuna.
Am vazut, in timp, ca iubirile in care cei doi nu tanjesc unul dupa altul, nu adorm fericiti si imbratisati si nu se trezesc bucurandu-se ca dau, in pat, peste trupul celuilalt atrofiaza incet-incet magia.
Putini oameni fericiti in relatiile lor sunt lesne de identificat. Pentru ca se saruta ori de cate ori au impresia ca nu ii vede nimeni, sau el ii saruta mana de fiecare data cand are ocazia si ii deschide portiera de la masina.
Nu, nu sunt cei care se saruta doar atunci cand ii vede lumea. Aceia sunt prefacutii care joaca rolul "noi avem o viata implinita, nu ca voi"..

Eu imi doresc o iubire mare, in care sa fim acelasi suflet.
Sa simtim ca ne atingem inimile atunci cand ne privim in ochi, si ca ne atingem sufletele cand ne imbratisam.
Sa nu mai stim de unde se termina trupul unuia si incepe al celuilalt, sa ne ghicim gandurile, sa ne fie sete unul de celalalt, sa ne pese de aceleasi lucruri, sa adormim sarutandu-ne si sa ne visam imbratisati atunci cand dormim imbratisati..
Imi doresc o iubire completa, asa cum ne dorim cu totii, dar din pacate unii nu mai au puterea sa caute sau macar sa astepte.
Si atunci se multumesc cu jumatati de masura, cu sferturi de viata, cu resturi de orgasm, cu firmituri de bucurie in doi.

Din fericire eu nu am obosit si am avut norocul sa gasesc ceva care sa ma faca intr-atat de fericita incat sa vreau mai mult de la relatia asta, si mai mult, si mai mult..

duminică, 23 septembrie 2012

punct. virgula

Inspir si expir.
Imi simt plamanii plini pana la refuz.

Ce ai draga de fumezi ca trenul? Iar esti stresata?

Sa stii si tu ca nu fumez ca trenul doar cand sunt stresata. Nu te mai da atat de interesanta ca nu esti.

Iar trebuie sa-ti aduc aminte ca nu tu esti aia care le stie pe toate? Eu sunt aia care stie tot despre tine. tu abia daca iti mai aduci aminte ce-a fost ieri.

asa, si? eu sunt aia care te face pe tine sa stii tot. ca daca n-as fi eu, tu nici macar n-ai mai exista.

stii ceva? ia nu te mai certa cu mine ca n-are rost. sau vrei sa dau drumul unor amintiri pe care tu incerci sa le blochezi? sau vrei sa te las mai mult sa te gandesti la viitor?

termina-te.

stii ca te-ar durea, nu? de ce ma provoci? hai, mai aprinde-ti o tigara, e ok. poate la urmatoarea o sa ti se faca rau. desi o sa ai nevoie, ca am chef sa ma joc cu tine.

am zis sa te opresti. stii ca ma doare.

ah, te doare? hai, lasa trecutu, hai sa ne gandim amandoua la, hai sa zicem, 1 noiembrie.

de ce 1? de ce noiembrie?

 ca sa nu te distrug din prima cu 26 octombrie, de aia. ti-am zis doar ca vreau sa ma joc cu tine.

serios, termina ca ma doare. esti de cacat cand faci asta, parca n-ai tine cu mine.

sa tin cu tine? de ce?

cum adica de ce? pentru ca tu asta trebuie sa faci. am impresia ca esti cam defecta, draga mea. daca as putea scapa de tine, as fi poate mult mai fericita.

de ce sa tin cu tine, cand din cauza ta nu pot sta linistita? ca tu dormi, si eu trebuie sa am grija de vise si in paralel sa ma gadesc la problemele si toate durerile tale? ca tu nu trebuie sa ma vezi pe mine ca fac asta si tu trebuie sa te odihnesti. si pe langa faptul ca eu lucrez si cand tu stai degeaba, cand esti treaza te gandesti si tu la acelasi lucru. si stii ce trebuie sa fac eu? sa fiu prezenta si sa te linistesc atunci cand te ia cu paranoia. si sa ma lupt cu tine ca sa te calmezi.

doar stii ca nu vreau asta..

nu vrei draga mea. da o faci. si-ti iese atat de bine. am ajuns sa imi fie frica sa gandesc si pentru tine, pentru ca ti-am luat tot, de la cel mai mare sentiment  pana la cel mai mic fior pe sirea sprinarii.
si tu incerci sa nu te gandesti la faptul ca dragostea ta pleaca. da eu o fac, in pula mea. si stii cat doare? ah, nu, nu stii. pt ca eu te salvez pe tine de la durerea asta, ca daca ai avea-o, pe langa psihic te-ar durea si fizic. si stii cum te-ai simti? ca si cum ai fi pe cale de descompunere. si eu lupt singura, ca sa te protejez.
da' sa te vad dupa ce pleaca. sa te vad cum rezisti, ca eu sunt obisnuita cu durerea, da tu nu. si atunci stii ce-ai sa faci? ai sa ma distrugi pe mine pentru ca pe tine te-ai distrus de mult.
si te urasc, pentru ca nu stiu ce-o sa ramana din noi.
si stii, poate ca am sa te iert vreodata pentru asta, da vreau sa vad cum o sa ma ajuti si tu pe mine sa ma refac pana o sa ti se intoarca dragostea acasa.
adu-ti aminte, nu ti-a cerut decat sa-l iubesti pana se intoarce.
sa te vad cat esti de puternica.

opreste-te, te implor

okok, ti-am zis ca ma joc. si intelege-ma si tu, eu nu am cui sa ma descarc. tu vii la mine dar eu la tine nu ma pot intoarce. considera asta ca pe un exemplu de "eu tin cu tine". ca te intep putin si exact atat cat trebuie ca sa te mai trezesti si tu din starea asta de "mi-e bine acum, vad eu cum ma descurc mai tarziu" si sa incerci MACAR sa acumulezi inca 2-3 momente de "fericire pura" asa cum le zice el. poate alea te fac sa-ti mai revii din sevraj dupa ce pleaca. hai, baga-te la somn. promit ca o sa visezi frumos in seara asta. am impresia ca te-am epuizat cam mult.


eu, tu, adica noi.
adica, ma rog.













nimic

eu l'am vazut asearacum se uita la tine..si daca chiar nu tinea la tine...nu risca atat de mult..a facut multe chestii care v-ar fi putu da de gol usor..doar pentru ca nu se putea abtine..pentru ca uneori .cand iubesti pe cineva nu te multumesti doar cu privitul..
mda.. nu prea vrei sa intri in discutii cu mine cand e vorba de iubire..am trecut prin foarte multe chestii chiar daca sunt eu mica si baietoasa si mai imatura.. la partea asta ...chiar..mam maturizat poate mai mult decat mias fi dorit ..asa ca ai incredere in ce'ti spun ..pentru ca el ..ca si tine e foarte usor de citit..cel putin pentru mine..si mai ales pentru ca stiu .. va sclipesc ochii la amandoi atunci cand va uitati unul la altul..si brusc ..atunci cand esti tu sau el in camera ..nu mai faceti lucrurl pe care il faceati inainte doar pentru ca trebuie facut.. il faceti pentru voi ..el pentru tine si tu pentru el..e.....si asta tio pot spune pentru ca am fost la repetitii cu voi ..
oricum ..i-au sclipit ochii cand a spus "katie e febletea mea " si ia aparut un zambet din ala de om mandru pe fata ..
Raluca Mihail: deci
Raluca Mihail is typing...
Raluca Mihail: omu asta clar te iubeste

miercuri, 5 septembrie 2012

Ce mi se intampla?

Merge foarte bine cu asta.


In fiecare seara e la fel. Mi-e frica de intuneric. Mi-e frica de singuratate.
Mi-e frica pana si de mine.
As vrea sa adorm. Pur si simplu. Si sa ma trezesc dimineata fericita si plina de energie.
Si sa am chef de orice.
Dar bineinteles ca nu se poate.
Ma asez in pat, inchid becul, aprind veioza, in fiecare seara are o nuanta de albastru diferita.
Incep sa ma gandesc la mii de lucruri. Imi aduc aminte de greseli, de lucrurile nerezolvate si de toate problemele.
Incerc sa ma gandesc la lucrurile frumoase. Auto-sugestie. Asa se numeste.
Sau legea atractiei. Si pe ea incerc s-o folosesc.
Incepe sa-mi bata inima din ce in ce mai tare, mi se formeaza un gol in stomac si imi pocneste capul.
E ca si cum in gand ai incerca sa spui Tatal Nostru si cu voce tare ai recita Catelus cu parul cret.
Si simt cum innebunesc.
15                                       34        70                                  56                          342
                  46                09                                                                      144
       76                    89                               1             80                                                 51

Am ajuns ca spre seara sa urasc oamenii.
Sa simt ca am nevoie de o camera goala, preferabil de o singura culoare si de niste vopsea.
Cred ca m-as distra de minune. Nu as vrea sa stau degeaba acolo si sa vegetez. Mi-as face mai mult rau.
Si aici e paradoxul. Am nevoie de oameni ca sa uit. Dar n-am nevoie de ei pentru ca ma dezgusta.

                           - Hai, iesi?
                            - N-am chef.
                          - Bineinteles, niciodata n-ai chef de noi.
                           - Asa e. De voi.


Eu detestam singuratatea. Si uram linistea. Si iubeam noptile. Si mi-era frica de dimineti. Pentru ca aduceau cu ele mai multe probleme.
Mi-e frica sa nu innebunesc. E un sentiment terifiant care trece rapid prin sira spinarii lasand in urma ace minuscule care ma inteapa. Si ajung in varful degetelor si ma furnica.
Problema e alta.
Mi-am dat seama ca iubesc noptile doar cand sunt cu el.
Mi-am dat seama ca lumea poate sa fie cum vrea ea doar cand sunt cu el.
Mi-am dat seama ca mi-ar reveni energia si as fi fericita doar daca as sta cu el.
Nu m-ar deranja nuantele acelea de albastru decat daca as sta cu el.
As uita de toate problemele doar daca as sta cu el.

Intrebarea este, bineinteles, alta. Intrebarile de fapt.
Ce fac atunci cand n-o sa mai pot sta cu el?
Se schimba lumea sau ma schimb eu?
O sa rezist?
Si mai presus de toate, o s-o iau razna?

Nu stiu daca am nevoie de un raspuns.
La fel cum spunea si Nostradamus, "oamenii nu ar trebui sa-si stie viitorul, alminteri cu totii se vor sinucide".


P.S. Cred ca am ajuns sa te iubesc in halul ala de tare incat nu stiu ce o sa ma fac fara tine.









joi, 30 august 2012

Dedicatie.

"Tu esti goala pe dinauntru.
Nu ai pic de sentiment, nu reactionezi in niciun fel cand avem probleme si nu te emotioneaza nimic.
Esti smechera si joci pe degete. Ai planurile tale puse foarte bine la punct si te ghidezi dupa alea.
Lasa ca o sa-ti vina si tie timpu. Nu esti recunoscatoare. O sa vezi si tu ca am avut dreptate.
Ca nici cu tine nu esti sincera."

Tu m-ai invatat sa fiu asa. Din cauza ta ma lasa rece aproximativ totul. Nu mi-ai cerut recunostinta. O am, doar ca n-o vezi tu. De jucat pe degete, joci si tu, draga mea. De la tine am invatat si asta. In ultima vreme te-am studiat foarte mult. Si cu cel mai mare drag iti spun ca, semanam extraordinar de tare. Doar ca eu sunt mai puternica. Si nu ascund chestia asta la fel cum o faci tu. Si eu nu calc in picioare oameni. Tu o faci. Si de la tine, draga, am invatat ca orgoliul este cel mai important.
Si poate ca nu m-ai vazut nici tu plangand. Decat atunci cand eram mica. Dar sa stii ca in interiorul meu sfasii tot. Si tu ai impresia ca nu imi pasa. De fata cu tine nu imi pasa, caci pe ceilalti ii tratez altfel. Sunt oameni pe care ii iubesc mai mult decat pe mine. Si le arat asta.
 tie de ce sa iti arat ce simt?
Am incercat de cateva ori, si au fost singurele momente in care ai fost de gheata.
Ca-n rest, nu-i asa, esti sensibila..
Am planuri puse la punct. Asa e.. Planuri pe care nimeni nu crede ca le fac. Dar sunt minutioase si pana si timpul e stabilit. Numai ca tu habar nu ai care sunt alea. Vorbesti asa, numai ca ti-ai dat tu seama ca daca e sa fac ceva, il fac dupa care afli tu.
Sunt foarte sincera cu mine, si stricta, si perfectionista as putea spune. Doar ca tu nu ai stat niciodata cu mine ca sa vezi asta.
O sa-mi vina timpul. Si aici ai dreptate, doar ca o sa-mi vina timpul sa iti arat ca toate ideile tale despre mine nu sunt altceva decat niste etichete care nu-si au rostul..
Dar pana atunci te las, e ok. indur. Nu o sa iti arat nici acum ca ma doare.
eu sunt cea vinovata, eu sunt aia rea.

Dar tine minte un singur lucru te rog, aproape tot ce stiu de la tine am invatat. si suntem la fel. exact ca doua picaturi de apa.





O sa citesti asta, sunt sigura.
Mereu citesti pe ascuns si nu imi spui.

marți, 28 august 2012

N-ai simtit-o?

Nu imi mai este ciudat sa ma gandesc la faptul ca relatia asta o sa se raceasca. Pentru ca nu e asa.
Si poate ca nu o sa uitam tot.
Si ai promis ca nu o sa se intample asta, ai avut dreptate.
Si parca nu imi mai e frica.
Si te-am vazut, si mi-am dat seama ca nu e asa,si ca a fost doar ce imi imaginam eu.
Niste scenarii, sau niste idei care poate de dor, si de teama am ajuns sa le creez..

Doar ca am fost absurda. Si n-am vazut, si n-am simtit, si NU s-au schimbat "extrem de multe lucruri intr-un timp foarte scurt".
Inca mai este acelasi dor. Daca nu, poate si mai mare.
Discutiile aproape interminabile NU s-au limitat la niste discutii de 2 minute in care nu spunem altceva decat ca suntem obositi, sau ca n-avem timp, sau "vorbim mai tarziu. te sun eu.". S-au transformat in povesti si zambete de ore intregi in care ne simtim bine, si ne iubim.
Acum foarte mult timp mi-ai spus sa fiu atenta la cat timp dureaza discutiile tale la telefon cu "lumea". Dureaza exact atat cat  NU dureaza ale noastre acum.
sunt raspunsuri "si mie mi-e dor de tine". nu mai  sunt "lasa ca ne vedem curand".
sunt atat de multe emotii transmise.

"ce faci scump?" imi dadea o stare de bine. si acum e la fel.
si probabil sunt multe mai multe lucruri pe care le-am observat si mi-au ajuns la inima.

Data trecuta am dat-o ca pe un repros, acum ia-o ca pe o metoda in care iti spun cat de mult te iubesc.
Sau ia-o pur si simplu ca pe inca o dovada ca esti extrem de important pentru mine, ca nu imi prea pot imagina cum ar fi ca povestea sa se termine, ca iti simt lipsa, si ca am nevoie de tine in fata mea mai repede, penrtu ca stiu ca ACUM nu se poate.

Te pup cu mare dor si mare drag.
A ta, katie.( mai nou Itsi bitsi katie pui)



Later edit: nu vreau sa mi te fure nimeni. nici azi, nici maine. niciodata.






luni, 27 august 2012

4.48 psihoze

Din oglinda in oglinda, din pat in brate, imi aluneca forma ca un animal de prada si mi se intinde la picioare fosnind insinuant la orice miscare care ar vrea sa depaseasca formalul, gestul conventional, sentimentul stereotip.
As vrea sa strig in fata ploilor verticale: Exist, deci exist!
Sa strig si sa ma inchid apoi in casa asteptand ca el sa vina in cea mai mare liniste si sa devina o singuratate dubla prin care nu mai razbat siluete si sunete.
Iubirea mea se strecoara in pat. Sub patura de satin invatam sa tacem impreuna.
Nu imi dau seama, ori avem amintiri comune ori timpul ne chinuie separat dar impreuna.
Din orice moment vreau eu, viata de dinaintea cunoasterii lui poate fi privita ca pe o amintire.
Ca si cum abia m-as fi nascut.
Sau..?
Miracolul se poate repeta. Iar eu stiu sa astept miracole.
Le vad.
Le intuiesc in ziduri si in respiratiile si in trupul lui, ca o..harta care se lasa cucerita.
Tot mai aproape, privirea ajunge tot mai aproape, incat dispar in contemplarea lui.
Linii frante, un punct, marea stergandu-ne urma, zgomotul ritmic, strigatele ascutite pierzandu-se.
Liniste, liniste, ploaie, nimic.
Mi-am format un tic cu trecerea mainii prin par.
Lui ii place asta.
Imi reiau imaginea in oglinda, o fiinta neobisnuita care pretinde ca abia s-a nascut, deschide fereastra pentru ca dupa momentele de epuizare, si liniste si singuratate dubla e nevoie ca orasul sa navaleasca in camera prea plina de noi.
Si astfel se conserva. Lumea noastra. A noastra, ascunsa, linistita, tacuta, si cu un parfum placut.

Ma strang alaturi de el pentru ca orasul e rece, si ploaia e urata, sting veioza si refuz sa vorbesc.
De maine, imi propun, timpul nostru trebuie primit altfel.
Sau multiplicat.
Sau eventual exterminat.





Cate moduri de a-ti hrani existenta, de a-ti onora dragostea..

duminică, 3 iunie 2012

Leutii



Era prima zi dupa atatea zile false si lenese cu dureri de cap, cand incepeam sa gust din nou din cafeaua lui.
(primul fum) Mmmmm era sa uit cata dragoste pui tu in cafeaua noastra. Auci..m-am ars. Puteai sa-mi  zici ca-i prea dulce.
Ma fixa cu privirea calda, cand calda, cand rece. Asa cum il simteam in fiecare secunda.
-Ciudat, incep sa cred ca mintea-mi joaca feste.
Parca nu simteam nimic. SI doar mai bausem n cafele cu ele dimineata sus, in camera mea. Era o dimineata obisnuita, noi doi, obosita si pierduti in patul prea moale. Soarele de 7 dimineata , vara inca imi incalzea fata. Atat de mult imi placea cum ma atingea pe fata atunci. Ii simteam mirosul de cafea pana si pe degete. M-a sarutat cu pofta. I-am muscat buza de jos.
-Oooopsi. Asta-i pentru ca-i prea dulce cafeaua pentru mine.
Fumam singurei in camera afumatata. Era a nu stiu cata tigara. Deja pozele alb-negru cu noi doi, le zaream foarte neclar pe peretii de-un visiniu sters. Ne-am transforma mansarda cum am vrut. Cu muuuuulta dragoste si gust dulce de cafea dimineata.
s-a asezat cu capul pe picioarele mele si ma privea din nou. N-a scos un sunet de cand ne-am trezit. Se uita atat de fixat la mine, incat parca ma vedeam in ochii lui prea albastri pt ochii mei obisnuiti. Ii cade prima lacrima. Era falsa bineinteles. M-am inecat cu fumul in fata lui.
-Ce faci ? Plangi?
S-a ridicat brusc…s-a imbracat si a iesit asa cum a venit. Fara sa zica ceva. Doar ma tintuia cu privirea si tinea o tigara aproape terminata in coltul gurii. Si-a luat pachetul si-a plecat. De ce? L-am suparat cu prea multa dragoste. Sau, poate nu era obisnuit sa faca o cafea asa de dulce..sau cine stie. Nu suporta diminetile in doi, in mansarda ce acum, isi pierde usor, usor din fumul de tigara, in care inca ii simt parfumul.
Multumesc Amalia, pentru ca ai trezit in mine niste amintiri pe care aveam nevoie sa le am, si multumesc pentru ca scrii atat de frumos.

miercuri, 25 aprilie 2012

Ai simtit-o?

E destul de ciudat sa ma gandesc ca poate relatia asta incepe sa se raceasca.
Si ca poate o sa uitam tot.
Desi ai promis ca nu se va intampla asta, nu stiu..
Parca mi-e putin frica.
Si-mi doresc foarte mult sa te vad, si sa imi dau seama ca nu e asa, si ca asta e doar ce imi imaginez eu.
Niste scenarii, sau niste idei care poate de dor, si de teama am ajuns sa le creez..

Doar ca nu sunt absurda. Si vad, si simt, si s-au schimbat extrem de multe lucruri intr-un timp foarte scurt.
Nu mai e acelasi dor.
Discutiile aproape interminabile s-au limitat la niste discutii de 2 minute in care nu spunem altceva decat ca suntem obositi, sau ca n-avem timp, sau "vorbim mai tarziu. te sun eu.".
Acum foarte mult timp mi-ai spus sa fiu atenta la cat timp dureaza discutiile tale la telefon cu "lumea". Dureaza exact atat cat dureaza ale noastre acum. Poate-s paranoica, nu zic nu. Dar macar nu am uitat, si am fost atenta.
Nu mai sunt raspunsuri "si mie mi-e dor de tine". Acum sunt "lasa ca ne vedem curand".
Nu mai sunt atat de multe emotii transmise.
"ce faci scump?" imi dadea o stare de bine. acum am impresia ca e obisnuinta.
si probabil sunt multe mai multe lucruri pe care le-am observat dar le-am tinut in mine crezand ca poate am eu o problema.
Nu o lua ca pe-un repros, sau ca pe o metoda prin care sa-ti spun ce ma deranjeaza.
Ia-o pur si simplu ca pe inca o dovada ca esti extrem de important pentru mine, ca nu imi prea pot imagina cum ar fi ca povestea sa se termine, ca iti simt lipsa, si ca am nevoie de tine in fata mea mai repede, penrtu ca stiu ca ACUM nu se poate.
Te pup cu mare dor si mare drag.
A ta, katie.

Later edit: nu vreau sa mi te fure nimeni. nici azi, nici maine. niciodata.






duminică, 8 aprilie 2012

mmm

Iuuuubii haaaai acasa.
Ca aici ploua, si e frigut, si ma plictisesc.
Si mi-e asa de dordetine.
Mi-e asa de ciuda ca nu mergi la Suceava.
Sa ne revedem dupa un an in acelasi loc..
Dar nu conteaza unde ne vedem.
Hai ca vreau sa ma strangi in brate, si sa ma pupi, si sa stam de vorba.

Te pup

marți, 20 martie 2012

1+1=3

Draga 1...
Tie nu am ce sa iti spun..
Mi-esti drag, esti doar al meu si ma simt bine sa stiu asta..
Cu tine mi-am adus aminte cum e sa zica lumea "nu de uita dupa ea, ca e a lui". Si mi-am adus aminte cum e sa fie lumea geloasa cand ne vede tinandu-ne de mana, plecand si venind impreuna.
Pentru ca aproape uitasem de inceputurile de relatie. Mi-e bine cu tine, relativ.
Trebuie sa te mai invat multe lucruri, stiu asta, si trebuie sa te dau dupa mine, sa te ajut sa te mulezi dupa ce si cum vreau eu.
Mai dureaza pana sa ma cunosti, sa vezi ce gandesc, sa vezi cum pun capul in pamant cand vreau sa fiu doar eu cu gandurile mele, si sa vezi cum ma blochez cand ma gandesc la un lucru rautacios pe care vreau sa ti-l spun.
Mai dureaza pana cand o sa aflii cum imi place sa fiu tinuta in brate, si cum vreau sa te alinti cand simti ca sunt trista, si sa aflii ca imi place sa imi povestesti lucruri si sa nu spun nimic. Si sa stii ca daca tac, asta nu inseamna ca nu te ascult, inseamna ca vreau sa asimilez cat mai multa informatie de la tine.
inchei prin a-ti spune, dragule, ca nu stiu daca doar te vreau sau daca am nevoie de tine ca de o pastila de cap. Asa, din cand in cand. Sau cand am migrene.
Pana una alta, te pup. Stiu ca ai si tu nevoie de asta.


Cu drag, 3.


Draga al doilea 1. Sau poate chiar primul.
Tie am foarte multe lucruri sa iti zic.
Dar nu stiu cum sa le aranjez in pagina.
Tu trebuie in primul rand sa stii ca am foarte multa nevoie de tine.
Trebuie sa intelegi ca esti particica din mine, si exact cum ai spus si tu, ai un loc special, acolo, intr-un sertaras din inima mea. Care, apropos, e mica tare acum.
Cu tine m-am simtit cel mai bine. Diferita. Sau la fel dar mai fericita.Nu stiu. Tie nu stiu cum sa iti explic totul exact asa cum sta in mintea mea. Imi vine sa o las balta.
Dragule, nu sunt constienta de ce se intampla. Si mi-e greu. Si ma doare. Si nu pot sa fac nimic in legatura cu asta.
Imi doresc cel mai tare acum, sa te faci mic de tot, si sa intrii in inima mea. Sa vezi cum e acolo. Sa vezi cum niste animalute mici de tot trag de imaginea cu tine de acolo, si nu te lasa sa pleci.
Mi-ai zis ca omul pe care il cautam astazi, a plecat. Departe. Cu ultimul tren, sau daca nu a plecat, asteapta in gara ca prostul. Te rog eu nu-l lasa acolo. Inca nu a venit caldura, si e frigut, si o sa raceasca. Si poate a ramas si fara tigari, si daca e asa, spune-i ca vin eu sa ii dau. Sa-mi spuna doar in ce gara e.
Zi-i te rog sa vina acasa, pentru ca il astept. Si ca mi-e frica fara el. Zi-i ca, nu, nu ma ajuta celalalt 1, si ca il vreau mai repede. Si spune-i ca, atunci cand se intoarce, sa se opreasca la Mc, si sa imi ia si o inghetata, pentru ca mi-e pofta tare.. Si ca vreau sa ma plimb cu masina, si sa merg acolo, langa podul ala peste care trece trenul. N-am mai fost de mult acolo..
Sau daca nu ii spui nimic despre asta, spune-i sa ma sune.
Sau macar sa isi aduca aminte de foisor, stie el care. Sau de scarile de la teatrul de vara.
Sau nu.
Spune-i doar sa ma iubeasca mai putin decat il iubesc eu. Cred ca e destul.

Cu drag, 3. Adevarata 3.

marți, 17 ianuarie 2012

Underwater love

Nu zic nimic mai mult.
Doar... hai cu mine la munte, la zapada, la vinut fiert, la dimineti lenese cu ciocolata calda si floricele de gheata la geam.
Chiar daca a trecut iarna..










duminică, 1 ianuarie 2012

Indecis. Micro sau unde?

Aseara te-am vazut asa cum erai acum aproape un an.
Pot sa spun ca perfect lucid si avand grija de ea.
Exact asa cum aveai grija si de mine, in februarie.
Nu stiu daca ar fi fost mai bine sa ma supar, aducandu-mi aminte de asta, si sa nu imi las orgoliul calcat in picioare, pentru ca, deh'..
Ar fi trebuit sa fiu singura pentru care nu se merita sa te faci praf, si sa nu stii de tine.
da' ideea e ca n-am facut-o.
M-am bucurat. Enorm de mult chiar.
Am revazut in tine exact ceea ce credeam ca ai pierdut de mult timp.
Si da, am trecut in noul an, cum se zice, mult mai impacata.
Credeam ca nu o sa mai fii niciodata la fel, si ca o sa ajungi ultimul om, asa cum lasi impresia ori de cate ori ne vedem.
Si iar, DA, imi doream sa te chem la mine acasa, la cafea, sa stam de vorba, sa povestim, sa-mi zici despre tine, despre ce-ai facut in tot timpu' asta in care eu am fost plecata, sa facem clatite impreuna, nu stiu..
Poate doar sa facem ce-am facut cand am fost la tine. Sa ne uitam unu la altu' si sa nu zicem nimic.
Ai simtit si tu energia dintre noi, nu? Ai simtit cat de bucuroasa eram ca suntem in sfarsit, intr-un loc pe care il puteam numi acasa.
Hai la mine. Sau hai la tine, sau hai oriunde.
Cu conditia sa fii exact asa cum erai acum o seara, sau in februarie, anul trecut.