Underwater love

Nu zic nimic mai mult.
Doar... hai cu mine la munte, la zapada, la vinut fiert, la dimineti lenese cu ciocolata calda si floricele de gheata la geam.

Chiar daca a trecut iarna..

Cliiiick

Indecis. Micro sau unde?

Aseara te-am vazut asa cum erai acum aproape un an.
Pot sa spun ca perfect lucid si avand grija de ea.
Exact asa cum aveai grija si de mine, in februarie.
Nu stiu daca ar fi fost mai bine sa ma supar, aducandu-mi aminte de asta, si sa nu imi las orgoliul calcat in picioare, pentru ca, deh'..
Ar fi trebuit sa fiu singura pentru care nu se merita sa te faci praf, si sa nu stii de tine.
da' ideea e ca n-am facut-o.
M-am bucurat. Enorm de mult chiar.
Am revazut in tine exact ceea ce credeam ca ai pierdut de mult timp.
Si da, am trecut in noul an, cum se zice, mult mai impacata.
Credeam ca nu o sa mai fii niciodata la fel, si ca o sa ajungi ultimul om, asa cum lasi impresia ori de cate ori ne vedem.
Si iar, DA, imi doream sa te chem la mine acasa, la cafea, sa stam de vorba, sa povestim, sa-mi zici despre tine, despre ce-ai facut in tot timpu' asta in care eu am fost plecata, sa facem clatite impreuna, nu stiu..
Poate doar sa facem ce-am facut cand am fost la tine. Sa ne uitam unu la altu' si sa nu zicem nimic.
Ai simtit si tu energia dintre noi, nu? Ai simtit cat de bucuroasa eram ca suntem in sfarsit, intr-un loc pe care il puteam numi acasa.
Hai la mine. Sau hai la tine, sau hai oriunde.
Cu conditia sa fii exact asa cum erai acum o seara, sau in februarie, anul trecut.