In noapte

Noapte.
E cald.
Ușor, un vânt bizar
Îmi inundă camera.
N-am somn, iar amintirile mi le-nec la o
Cană cu ceai.
Stau doar eu cu luna...și povestim,
Uitate in beznă.
Iar ea mă privește blând , pe când norii
Își mai plimbă puful grațios pe cer.
Eu doar mă uit, la o cană cu ceai.

Scrisa de Amelic.

Tinand cont, ca micutul meu poet o sa-si scoata inca o carte,

am decis sa ii fac putina reclama.

Poezia asta mi s-a parut foarte dulce,

si plus de asta, daca ea nu se chinuie sa-si arate talentul,

o sa il aratam noi.

Amalio, sa nu te miri daca noi o sa punem un panou mare in oras cu : Noua carte a Amaliei.

E "in exclusivitate" deci savurati-o cat e calda. :-"

>:D< Hug!

:-??

Da, pai cineva m-a rugat sa postez asta;
Pentru a strange minim 300 de vizualizari.
So, dati click, va rog. :-??
http://gardapentruplanetaverde.blogspot.com/

Destul de..

Da, pai, de vreo doua week-end-uri ma simt excelent. Ciudat ca doar sambata;
Ciudat ca sunt singura acasa all the day.
Ciudat ca aceept sa fac curat in casa fara ca nimeni sa ma oblige.
Ciudat sa accept prostiile sora-mii.
Ciudat sa nu tip.
Ciudat sa zambesc. [ Si imi tot aduc aminte de zambetul lui Viki "hei pişică"]
Ciudat sa-mi aduc aminte cat de super a fost ziua de ieri. :">
Ciudat sa vreau sa merg si azi.
Ciudat sa-mi fie pofta de gogosi.
Si foarte ciudat sa-mi fie dor de ele. :">
Ciudat ca vreau neaparat sa vina sa ne dam in masinute. [ Haaaaaaai bubuleee incoace!]
Ciudat ca mi-s asa de dragi.
Ciudat, nu-i asa?


Anda, oficial imi esti foarte draga !
Si bineinteles Bubuuuu :x Si moona :x Si Lorici! :x Si Vikiii [ pişică ]Si Codrut, ca acum stiu cum il cheama. :">

Have a nice day!

Din nou despre..

Merg acum, incet, pe cararea aceasta printre ierburi, ce importanta are ca, demult, noi obisnuiam sa ne plimbam pe aici..
Cat de necesar e sa stiu asta? Sau cat de necesar era sa ne vedem, sa ne cunoastem?
Sau ca ma vedeai peste un an, peste zece, poate niciodata..Acum cand sunt sub imperiul acestei stari -pe care, hai s-o numesc fericire, dar e mai complicat!- dupa vinul vechi al ei, pot crede foarte simplu ca tot ce s-a intamplat atunci, nu s-a pierdut, mai exista, numai ca nu stiu exact unde, si chiar daca as sti, ar mai trebui inca: sa despachetez lumina pastrata cu grija, vocile lor impaturite subtire, delicat.. Mi-e dor de el de-atunci, dar o dorinta mult mai simpla: mi-e dor de el, cel de-acum, de azi, de saptamana trecuta, vreau sa-i strang mana, poate sa i-o tin putin intr-a mea, sa-l ascult, sa-l privesc vorbind cu mine, zambind.. Dar, nu, eu nu stiu nimic, nici macar ceea ce e efectiv memorat, retinuit in mintea oamenilor de aici..
Am inceput sa iau totul de la capat: intalnirea noastra, prietenia, dragostea. Si m-am oprit, nu stiu de ce, la prima noastra intalnire in gara, vara trecuta, cand am venit din.. nu conteaza. Nu stiu de ce doar pana acolo, pentru ca fericirea avea sa se rupa sau sa se deznoade putin mai tarziu.
Se pare ca tineam neparat ca bucata aceea de timp sa fie intacta.
Atunci, vara trecuta, m-ai asteptat langa chioscul de inghetata, mi-ai spus, ca inainte sa ma saruti vrei sa ma intrebi daca stiu cumva ce sta intr-un picior, vede cu un singur ochi, zice ,,cucu'' si e indragostit de mine. Nu stiam, ti-ai pus imediat mana la ochi, ai ridicat un picior si ai zis razand "cucu".
Si rasfoiam pe fondul cenusiu al imbratisarilor noastre tandre, filmate cu incetinitorul, pe vremea cand eram indragostiti, cand nu eram bolnavi de intelepciune ci numai de frumusete si fericire..
Il mai tii minte pe omuletul ala mic, care ne tot spunea noua ca : "Si voi, si voi, stati ca pe ghimpi, va stiu eu, voua nu va arde de stat in casa, ci de plimbat pe coclauri, sa va tineti de mana, la nesfarsit sa va tineti de mana si sa va sarutati in prostie, vad urme de sarut pe buzele voastre."
Om nebun..

Ajunsa acasa, am tras perdeaua cea groasa inainte de a ma culca, iar cand m-am trezit, nu stiam exact daca e ziua sau noapte. Am dat telefon la ea, si, imediat ce mi-a spus ora, mi-am simtit stomacul miscandu-se greoi. O foame de lup mi se declansase instantaneu, dar aveam s-o calmez usor, cu o omleta modesta..

Si-am incercat sa te sun.. Mi-ai raspuns..
- Hei, esti?
-...
-Da, m-am cam invatat cu vorbitul singura, macar acum stiu ca taci acolo si ma asculti. Hai sa-ti povestesc ce-am mai facut.
-..
-Si sa vezi! Stai numai putin, sa pun de cafea. Gata, cum spuneam, asta s-a intamplat ieri, a fost o adevarata prostie, stiu, doar ca nu m-am putut abtine.. [..] stii cum sunt eu.. Mai esti acolo?
-..
- Bine, nu vrei sa rostesti nimic, treaba ta, dar sa-ti spun.. [..].. da, si asa s-a terminat. Ciudat nu-i asa?
-Vreau si eu sa-ti spun ceva..
-A! In sfarsit avem verb, avem text!
-Asculta..eu [..]. Ti-am spus asta doar ca sa ma explic, trebuia s-o fac odata, nu?
-Sa nu inchizi! Uite, am ramas singura acasa, toti au plecat si te rog sa nu.. sau daca inchizi, sa nu il inchizi de tot! Dar totusi sa nu inchizi, vreau sa-ti spun ceva important.. Ca mi-esti drag, asta vreau sa-ti spun! Nu pot fara tine, te am in sange, am aer in sange, am nori in sange, am aripi in sange, imi curgi prin vene peisaj dupa peisaj, cu mori de vant si vapoare de apa..
- Mie nu-mi esti draga!
-Nu, nu, nu, nu, nu..

Si-asa am trecut si peste asta..
Ma asez iar in pat si.. si ma chinui sa adorm, ma chinui sa visez.. "Imi vezi doar urmele strivind in culori lumina pe margini, cuvintele imi zgarie aerul pentru tine inca, vrei sa ma atingi, vii spre mine  si iti simt mana cazand int-o parte, ma ghicesti cu simturile retrase in unghii, in buzele mute, imi banuiesti nevoia continua de puls, nevoia de retina colcaind de nervi, de respiratie, de gand.." Oare ce-o insemna asta? Oare ce-o vrea subconstientul sa-mi spuna?

A sunat el, de data aceasta..
Mi-a zis - si vocea i se batea interesant de stanci- ca a fost o placere sa-mi tese panza..

[ Nu reuseam nici intr-o mie de ani sa creez postarea asta

Daca ea nu ma ajuta.

Raman datoare pe veci!

Multumesc enorm de mult!]

Pour elle.

,,Astea-s altfel de droguri.


Drogurile vietii de zi cu zi.”



Da, pai cu asta incepeau niste povesti de dragoste; De data asta am sa las iubirea in buzunar si-am sa scot lucrurile mai importante. Cum ar fi.. tu.



Incet, incet am inceput sa mor, cu fiecare clipa stiam ca speranta e tot mai departe de adevar si ca ele nu aveau sa se tina niciodata de cuvant, probabil pentru ca le cunosteam, sau poate doar aveam impresia ca le cunosc.

Intunericul domnea linistit peste mine.

Ratiunea adormita cu siguranta produce monstrii.

Dar tot monstrii produce si ratiunea infometata.

Lipsa de comunicare dintre mine si tine, atunci cand eram departe, certate sau oricare alt motiv, facea ca pe zidul de sticla dintre noi sa proiectam imaginile cele mai deformate, mai fantastice. Nu erai cum esti, erai cum te vedeau aspiratiile si frustrarile mele. Cum te vedea comoditatea mea.

Pana am gasit o ferastruica pe care ma puteam strecura afara din micul meu bol de cristal.

Multumesc pentru ca tu ai creeat-o pentru mine; fara tine nu reuseam sa fiu eu, nu reuseam sa ajung ceea ce sunt, nu reuseam sa-mi stapanesc catusi de putin orgoliul, sa tac atunci cand e cazul, si sa trec peste nenumaratele “depresii” de tot felul.

Multumesc enorm de mult pentru intelegere, si pentru tooooata compasiunea de care dai dovada, precum si peentru toata dragostea care incape intr-un om mic sic ret, asa ca tine.

,,De rabzi s-auzi cuvântul cândva rostit de tine

răstălmăcit de oameni, murdar şi prefacut

De rabzi văzându-ţi idealul distrus şi din nimic

să-l reclădeşti cu ardoarea fierbinte din trecut;

De poţi risca pe-o carte întreaga ta avere

Şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut

Şi-atunci fără a scoate o vorbă de durere

să-ncepi agoniseala cu calm de la-nceput.”

Te iubesc mult, Amelicule.

Darga de eaaaaa

http://emotii-in-supradoze.blogspot.com/2010/03/trecutul.html



Da, pai dragostea nu piere niciodata.
Iar cea care piere, nu e dragoste.
Tu ce zici?



Bubuuuu e o dulceee :">

>:D<
Si ii multumesc enorm si ei pentru postare. :">
E atat de frumos sa citesti lucruri din astea :o3

Huuug maaaare pentru eaaa! :x

Hihiii :">

http://come-closer-bitch.blogspot.com/2010/03/mai-tii-minte-cum-o-iubeai.html#comments






Hahahaaaaa !
Azi-dimineata dadeam apa la soricei si acum raaaaad :">
Wiix'ul e tare ! :"> Juuur!
Bine, sa nu i se urce la cap, pentru ca inca e copilu' meu si deja isi permite sa dea in mine, nuuu ca eu n-as da, doar ca, o sa mi se suie in carca si o sa ma oblige sa fac pe calutul cu ea. Siii nu e bine.
Da' sa stii micutule:"> ca mi-esti drag. :">
Si postul asta e foooarte dulce :">
E poveste de super-eroi. :">
Cand ne vedem promite-mi ca ne jucam de-a super-puterile, bine?



Si-am sa inchei aici, dar nu inainte de a le multumi:
In primul rand Flaviei, ea a fost prima care mi-a facut o postare, pe vremea cand blogul ei era blog, nu photo-blog.
Apoi, Amaliei, care-mi tot dedica poezii. Se pare ca povestile mele de dragoste o inspira.
Andreei, care e foarte tare:">; Mi-a facut si ea o postare. :"> Micutul meu emonel.
Bineinteles, Ralucaaaaai, care mi-a facut o postare geniala;G-E-N-I-A-L-A, intelegeti?
Wiixuluiiii meu natarau:">; Care mi-a facut si ea o postare de n-am cuvinte.
Si lui Morgan, care, mi-a facut si ea o postare:"> e foarte taree :">Rad cu ea pe seama..aici ma abtin, si Morgaaaan, noi ne intalnim in Anglia, da?

plaisir du matin

placerea incepe mereu cu un teatru de umbre atarnate pe sfori vizibile. umbre de indoiala care iau forme variabile. un joc de circumstante si posibilitati. poate in dimineata asta...poate nu.poate dupa-amaiza...poate nu. poate maine...poate nu.

noua si un sfert cu potential de scena de opt si jumatate. e o placere a temerilor.

placerea creste in asteptare. imit gesturile lui. un joc mimetic. febra de anticipari.





placerea se consuma in suprapunerea dintre dorinte si gesturi mai ales intre dorintele neexprimate si gesturile care se desfac... Bucurie de-o multitudine de scunde. desfasurarea lor se face in alt timp.

Couple

deși în fața lor par independentă
nu m-ar deranja să mă iubești,
să ma fotografiezi dormind,
dimineața să îmi fi ceasul deșteptător.
nu m-ar deranja să te găsesc acasă
ori de câte ori cobor de pe locul in care m-au urcat,
gata să mă prinzi
înainte de prăbușire.
nu m-ar deranja să fi tu cel care
îmi citește presa cu voce tare,
are grijă să fiu bine,
cel care oferă răspunsuri înainte să pun întrebări,
cel care îmi iubește formele,
mă scoate la dans,
mă învârte de două ori
și în secunda următoare mă prinde de mijloc preluând controlul.


deși pari independent
nu m-ar deranja să te iubesc,
să te fotografiez dormind,
dimineața să îți fiu ceasul deșteptător.
nu m-ar deranja să fiu eu cea care
te priveste in ochii obositi,
pune apă în ibric pentru doi,
îți atinge umerii somnoroși,
pornește radioul,

și te întreabă ce servești la micul-dejun : )

[M-a fermecat cu vro scânteie

Din clipa-n care ne văzum?

Deşi nu e decât femeie,

E totuşi altfel, "nu ştiu cum".

(M. Eminescu)]

Dulcegarii

Te rugam si ieri, te rog si azi.
Te voi ruga si maine.
Si-n toate zilele de primavara,
Nu-mi lua luna ce e pentru mine.
Adu-mi soarele ce mi l-ai furat data trecuta,
Croieste-mi drum spre tine,
prin fumul ce-alta data era prea dens.

E facuta de Amelic;

Si cu dedicatie pentru mine;

Bine, mi-am dedicat-o singura, din sutele ei de poezii.

Care-ti taie rasuflarea.

Superb!

Stateam pur si simplu cu ochii in calculator iar sora-mea bazaia ceva la urechea mea.

Aveam in minte doar seara de 16 octombrie.. Nu cred ca are rost sa spun mai mult de-atat.

Imi inghetasera picioarele iar degetele de la maini nu puteau fi miscate.

Imi muscam buzele cu putere si aveam mii si mii de goluri in stomac.

Excelent!

N-am cuvinte..

Raluca, iti multumesc din toata inima! Nu iti dai seama cat de mult inseamna pentru mine toata treaba asta.

Esti cea mai tare! Juuur!

Te iubesc!

http://wax-figures.blogspot.com/2010/03/de-vorba-cu-trecutul.html

Amintiri uitate..

Care eu?
Care tu ?

Daca pe mine nu ma mai tii minte, totusi, macar prin ochii mei iti mai poti aminti cine esti? Macar cine obisnuiai sa fii?

Ce pot face ?! Nimic, nici daca ar fi posibil mai mult de atat sa-mi doresc sa pot; nu ma vei lasa niciodata sa fiu mai mult decat atat, adica deloc,

iar daca nu te-ai mai subaprecia nu ai mai fi tu, ar insemna sa ma asculti, sa iti faci un bine sau nu, ar insemna sa o iei de la zero (?).


Ma uimeste totusi usurinta cu care ne uiti amintirile, cum ma lasi sa stau neajutorata intre tot ce pentru tine s-a sters de mult,

dar imi place sa ma complic, imi place sa imi asum raspunderea dublu, pentru tot ce-mi faci, ce-ti fac, pentru tot ce uiti iar mie imi ramane fixat in minte.

Imi place sa te acuz, sa te judec si sa-ti explic ce simt, imi place sa te supar sau sa te fac sa zambesti, sa-ti spun ca te iubesc, in speranta ca vei intelege,

imi place momentul de reset in care imi dau seama ca nu mai stii de unde incepuse discutia, imi place faptul ca totul e relativ si nimic din ce nu-ti amintesti nu te poate rani,
imi place, desi sufar cand te vad asa...


De ce?

...pentru ca stiu ca din orice zic, orice raspunzi nu e decat un ecou slab a ceea ce am zis mai devreme tot eu,
pentru ca oricum, orice ar fi, imi e usor sa pun sentimente intr-o cutie fara fund unde totul se pierde,
si stiu ca imi e din ce in ce mai frica sa ma atasez, dupa din ce in ce mai multe dezamagiri,
sau poate prefer sa sufar singura decat "sa suferim"?

Egoismul ramane, totusi, singura mea aparare in fata mea, fata de ceilalti, fata de tine...

Good morning world!

Inainte de tot, Morgan primeste un martisor de la mine :*
Oh, si buchetelul ala de ghiocei :o3

hai!




hai fuga-fuguța să te îmbrățișez,



să te gâdil,



să te iubesc,



să te fac să râzi.



din tălpi și până în creștet sunt plină de euforie.



îmi râde corpul ca un copil nebun



și toate piesele-mi vibrează.



Martie, draga mea, ce frumoasă ești azi!



ai trecut înainte pe la salon, sau ?..



așa ești tu?



frumoasă?



ce frumoasă e toată lumea asta în mișcare.



hei, dar unde vă grăbiți așa?



încetiniți, e doar începutul săptămânii.



nu vreți? nu vreți.



ați cumpărat mărțișoare? aaaaa, spre tarabe alergați?



mergeți în centru, au modele foarte drăguțe.



am și eu drum încolo, pot să vă însoțesc?



sunteți teribili!



v-aș îmbrățișa pe toți deodată,



dar mi-e teamă c-o să mă doborâți.

















( unul pentru Amalia, unul pentru Flavia,  unul pentru Andreea, unul mie.....)



”4 mărțișoare, vă rog! : )”

O singura intrebare si poate si un raspuns..

-Ce faci?

-Mă îndrăgostesc!

[ Da, pai cam asa e..

Incep sa ma indragostesc; sau pur si simplu incep sa simt din nou gustul iluziei.

 Incep sa resimt gustul de primavara; de dragoste falsa,

de toate lucrurile care m-au facut in trecut sa zambesc.

Dar totusi...toate lucrurile astea sunt ca fumul ce se amesteca in aer..

Si pariez ca de data asta va fi ceva nou; poate doar pentru ca tu nu mai esti tu, si este altcineva;

Sau poate cu adevarat de data asta voi simti ceea ce tu mi-ai spus odata si eu n-am crezut..]