nu m-ar deranja să mă iubești,
să ma fotografiezi dormind,
dimineața să îmi fi ceasul deșteptător.
nu m-ar deranja să te găsesc acasă
ori de câte ori cobor de pe locul in care m-au urcat,
gata să mă prinzi
înainte de prăbușire.
nu m-ar deranja să fi tu cel care
îmi citește presa cu voce tare,
are grijă să fiu bine,
cel care oferă răspunsuri înainte să pun întrebări,
cel care îmi iubește formele,
mă scoate la dans,
mă învârte de două ori
și în secunda următoare mă prinde de mijloc preluând controlul.
deși pari independent
nu m-ar deranja să te iubesc,
să te fotografiez dormind,
dimineața să îți fiu ceasul deșteptător.
nu m-ar deranja să fiu eu cea care
te priveste in ochii obositi,
pune apă în ibric pentru doi,
îți atinge umerii somnoroși,
pornește radioul,
și te întreabă ce servești la micul-dejun : )
[M-a fermecat cu vro scânteie
Din clipa-n care ne văzum?
Deşi nu e decât femeie,
E totuşi altfel, "nu ştiu cum".
(M. Eminescu)]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu