miercuri, 2 iunie 2010

Pentru ca..

Pentru ca am devenit un monstru micut, obsedat de un singur lucru si care nu cere nimic mai mult.
Care striga, raneste si nu se mai intereseaza de nimic, decat de acel lucru.
Pentru ca mai nou asta sunt eu.
Si pentru ca Amalia spune ca am devenit mai constiincioasa din cauza lui.


Cafeaua de "noapte" bauta la mine in bucatarie si ...
 Capsunile cu iaurt mancate de tine precum si somnul pe care incercam sa-l alungam amandoi..

Graba si momentul revederii, apoi bancile din parc..
Plictiseala de la sase seara si intunericul care acoperea din ce in ce mai mult geamurile camerei mele..
Atunci cand ma tineai in brate si am adormit..Atunci cand nu exista nimeni altcineva in afara de tine in toata lumea si cand parfumul tau era tot ce puteam sa simt.
Ziua in care am fost singura,  cea in care ai lipsit, depresia pe care am incercat sa o ascund si sa o opresc.


Paris... crezi ca e posibil?!

Momentul groaznic in care pleci. Atunci cand nu te uiti inapoi si ma saruti pentru ultima oara in acea zi.

Capsunile "de vara" si somul la tine in brate.
 "margem la mare impreuna? " sau "iubeste-ma! nu vezi ca am nevoie de afectiune?!"

Multa apa. Teama de asa ceva
Saruturile pe gatut, pe nasuc si teama de ochii verzi.

Dar mai ales..
Sentimentul de fericire atunci cand imi zambesti, cand stiu ca esti fericit, cand esti aproape de mine, cand port hainele care miros a tine, cand radem, cand ma tii in brate.. cand imi iei capusorul in palme si ma tii aproape de tine..

Nu am destule foi pentru a arata motivele pentru care te iubesc.
Dar am o propozitie care le cuprinde pe toate : Te iubesc pentru ca existi !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu