Cand soarele de dimineata batea mai puternic ca niciodata, cand tonomatul de cafea imi spunea serios ca ar trebui sa iau o pauza, cand ma plimbam plictisita pe strazile lungi si interminabile ale Sibiului, cand magazinele mici din Piata Mare te strigau pe nume sa intrii si sa vezi hainele "extravagante" cu 50% reducere la orice produs, cand picioarele nu ma mai tineau de la prea mult mers pe jos, atunci mi-am adus aminte de 3 iunie, cand vara abia incepea, cand doar cu 3-4 zile inainte ma simteam foarte bine, cand dupa aceea cerul a cazut peste mine, cand nu mai vedeam nimic in fata ochilor, cand m-am simtit ca un om fara nimic, cand imi pierdeam capul, cand cedam nervos, cand ma certam cu toata lumea...
Atunci cand el mi-a spus pe cel mai calm si fericit ton pe care l-a folosit vreodata, ca nu mai vrea sa impartim nici macar o capsuna-mpreuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu